Arhive pentru categoria‘postprocesare’

Mărirea sharpness-ului cu ajutorul filtrului High Pass (în Photoshop)

duminică, ianuarie 31st, 2010

În Photoshop există multe modalităţi prin care se poate mări sharpness-ul (de la folosirea filtrului complet automat Filter > Sharpen > Sharpen şi până la folosirea filtrului personalizabil Filter > Sharpen > Unsharp Mask…). O metodă mai puţin ortodoxă, însă foarte simplă şi extrem de versatilă este dată de folosirea filtrului High Pass.

Filtrul High Pass este opusul filtrului Gausian Blur (Filter > Blur > Gausian Blur…). Ceea ce face acest filtru este să intensifice liniile, mărind contrastul în zonele de demarcaţie, crescând astfel gradul de detaliu. Aplicat ca atare unei imagini, acest filtru nu va da rezultatul scontat (mărirea sharpness-ului). Dar el poate fi folosit pentru a ajunge la rezultatul dorit în felul următor:

1. Deschidem o imagine.

Imaginea originală

Imaginea originală

2. Copiem layerul Background, iar copiei îi aplicăm filtrul High Pass (Filter > Other > High Pass). În funcţie de imaginea aleasă, setăm radius-ul la o valoare între 5 şi 10 pixeli. În cazul imaginii de faţă am ales valoarea de 10 pixeli.

High Pass

High Pass

3. Trecem layerul în modul Overlay. Rezultatul va fi o imagine mult mai sharp.

Imaginea finală

Imaginea finală

Ulterior putem reduce sharpness-ul, dacă ni se pare prea accentuat, scăzând opacitatea layer-ului asupra căruia am aplicat filtrul High Pass.

Filtre automate şi filtre personalizabile în Photoshop

duminică, ianuarie 31st, 2010

Dacă v-aţi întrebat vreodată de ce unele denumiri de filtre din Photoshop se termină cu semnul „…“ (trei puncte), iar altele nu, explicaţia este foarte simplă. Filtrele cu denumire simplă sunt complet automatizate şi nu necesită intervenţia utilizatorului. Aceasta înseamnă că sunt programate să facă un singur lucru, conform unui algoritm bine stabilit, iar utilizatorul nu poate să intervină în modul cum sunt aplicate aceste filtre. Filtrele a căror denumire se termină cu semnul „…“ sunt personalizabile, în sensul că au nevoie de un input din partea utilizatorului, acesta putând seta anumiţi parametri. În funcţie de felul cum sunt setaţi aceşti parametri, rezultatul poate fi complet diferit.

Puriştii Photoshopului vă vor spune că nu trebuie folosite niciodată filtrele din Photoshop, deoarece acestea ne limitează expresivitatea. Desigur, ca orice formă de purism, această opinie este exagerată. (Puriştii fotografiei, de exemplu, susţin că nu ar trebui niciodată să postprocesăm fotografiile, aşadar să nu le trecem niciodată prin Photoshop sau prin programe similare.)

O părere ceva mai avizată ar fi că nu trebuie folosite niciodată filtrele complet automatizate (deci cele fără semnul „…“), deoarece, neavând control asupra parametrilor, nu avem cum controla rezultatul. Aceasta este adevărat într-o oarecare măsură, dar este un neajuns pe care îl putem remedia, cel puţin în anumite situaţii. De exemplu dacă aplicăm un filtru complet automatizat (cum ar fi Filter > Blur > Blur), iar rezultatul nu ne satisface, pentru că nu este suficient de puternic / intens, putem oricând să re-aplicăm acelaşi filtru (CTRL+F) ori de câte ori dorim, până când suntem mulţumiţi de rezultat. Dimpotrivă, dacă aplicând un anumit filtru automatizat pe o fotografie, rezultatul ni se pare prea puternic / intens, avem posibilitatea să creăm o copie a layerului care conţine imaginea pe care dorim să o alterăm, să aplicăm filtrul respectiv acestei copii, iar apoi să micşorăm opacitatea acestui layer până când suntem mulţumiţi de rezultat. Desigur, atunci când vrem să avem un control deplin asupra rezultatului, este preferabil să folosim filtrele personalizabile (de exemplu Filter > Blur > Gaussian Blur în loc de Filter > Blur > Blur), dar de multe ori ne putem mulţumi şi cu filtrele automatizate, mai ales dacă nu vrem să ne batem capul cu înţelegerea diferiţilor parametri şi a modului cum este afectat rezultatul prin modificarea acestora.